Art. 1. — (1) Camerele de comerț sunt organizații autonome, neguvernamentale, apolitice, fără scop patrimonial, cu personalitate juridică, create in scopul de a reprezenta, apără și susține interesele membrilor lor și ale comunității de afaceri în raport cu autoritățile publice și cu organismele din țara și din străinătate.
(2) Sistemul camerelor de comerț cuprinde:
- a) camerele de comerț județene și a municipiului București, denumite în continuare camere județene;
- b) Camera de Comerț și Industrie a României, denumită în continuare Camera Naționala;
- c) camerele de comerț bilaterale.
Art. 2. — (1) Comercianții, indiferent de domeniul de activitate, pot constitui în reședințele de județ și în municipiul București camere județene, destinate promovării intereselor membrilor lor pentru dezvoltarea comerțului, industriei, agriculturii și serviciilor, corespunzător cerințelor economiei de piață.
(2) În înțelesul prezentei legi, comercianții sunt persoane juridice, fizice și asociații familiale care efectuează în mod obișnuit acte de comerț, societăți comerciale, companii naționale și societăți naționale, regii autonome, grupuri de interes economic cu caracter comercial și organizații cooperatiste, înregistrate la oficiul registrului comerțului din județul respectiv sau al municipiului București, după caz, precum și în alte registre speciale, conform legii.
(3) Camerele județene care s-au înființat până la intrarea în vigoare a prezentei legi, din inițiativa comercianților, au dobândit personalitate juridică la data recunoașterii înființării lor prin hotărâre a Guvernului.
Art. 3. — (1) Denumirea camera de comerț și industrie poate fi folosita numai de către cele constituite conform Decretului-lege nr. 139/1990 privind camerele de comerț și industrie din România, publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 12 mai 1990, cu completările ulterioare, și recunoscute prin Hotărârea Guvernului nr. 799/1990 privind recunoașterea înființării unor camere
de comerț și industrie teritoriale județene, cu modificările și completările ulterioare, sau de către cele înființate în baza prevederilor prezentei legi, precum și de către acele camere de comerț și industrie bilaterale care sunt recunoscute ca persoane juridice prin hotărâre judecătoreasca.
(2) Denumirea camera de comerț și industrie poate fi completata, în funcție de specificul județului în care se înființează, cu denumirea domeniului de activitate preponderent.
(3) Denumirea camera de comerț poate fi utilizata numai de organizațiile constituite cu respectarea prevederilor prezentei legi.
